În inima vechii clădiri a Cabinetului de Istorie Naturală din Iași s-a scris una dintre cele mai emoționante pagini ale istoriei românești. Aici, în noaptea de 3/15 ianuarie 1859, deputații Partidei Naționale s-au adunat în taină, într-o atmosferă încordată, pentru a lua hotărârea care avea să schimbe destinul Moldovei. După lungi discuții, ei l-au propus pe colonelul Alexandru Ioan Cuza drept unic candidat.
Încă din anul 1858, această sală fusese locul de întâlnire al marilor spirite ale vremii. Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Anastasie Panu, Constantin Rolla, Nicolae Docan și Petru Cazimir se reuneau adesea aici, aproape de apartamentul lui Dimitrie Rallet, prietenul lor și gazda neoficială a dezbaterilor politice. Atmosfera era caldă, familiară, umbrită doar de silueta uriașă a scheletului de elefant care veghea asupra adunărilor. Nu e de mirare că gruparea lor avea să fie cunoscută în epocă drept „Gruparea de la Elefant”, nume amintit atât de Alecsandri, cât și de Nicolae Șuțu în memoriile sale.
Decizia luată în acea noapte avea să se împlinească două zile mai târziu. La 5/17 ianuarie 1859, în Palatul Administrativ din Iași, deputații moldoveni l-au ales pe Cuza ca domn al Moldovei, deschizând drumul către Unirea Principatelor.
5/17 ianuarie 1859
Memoria acestor clipe a rămas vie și prin obiectele care se păstrează aici: urnele în care s-a votat alegerea colonelului Cuza, Albumul cu fotografiile deputaților munteni care au înfăptuit Unirea la 24 ianuarie 1859, portretele perechii princiare Elena și Alexandru Cuza, realizate de C. D. Stahi, fotoliul pe care Cuza l-a folosit în anul 1855, pe vremea când era președinte al Tribunalului din Galați. Fiecare obiect este o relicvă a unor zile în care ideea de țară se năștea din hotărâre și curaj.
